La lengua rumana: la patria de la poesía

Por Constantin Barbu

în azil singur 

scriam cartea contra mea 

și numai galaxiile o tălmăceau 

era o meserie cu grea luminare 

fiindcă numai eu eram 

în azil singur 

și crezînd că exist 

îmi era indiferent 

că sparg vidul 

și trec prin el 

pînă cînd de mine însumi 

mă lovesc 

și crezînd că exist 

îmi e indiferent

solo en el asilo 

estaba escribiendo el libro contra mí 

y sólo las galaxias lo interpretaron 

era un oficio con iluminación intensa 

porque sólo yo era 

en el asilo solo

y creyendo que existo 

me quedé indiferente 

que rompo el vacío 

y paso a través de él 

hasta que a mí mismo

me golpeó 

y creyendo que existo 

me quedo indiferente

se-nvîrte-n jurul craniului meu

fulgerul de diamant

numai craniul meu

e mai tare și n-are nicio traversare

e revoluția vidului în jurul craniului meu

în zadar nu s-a scris în epistolă

că dumnezeu 

mi-a luat steagul

și îi e frică

„eu sînt cel ce scrie”

„eu sînt vidul”

„sînt versul negru inversat de vid”

„eu nu exist și scriu taraversul”

giraba alrededor de mi cráneo

el relámpago de diamante

sólo mi cráneo

es más fuerte y no tiene travesía

es la revolución del vacío alrededor de mi cráneo

en vano no se escribí en la epístola

que dios 

tomó mi bandera

y tiene miedo

«yo soy el que escribe»

«yo soy el vacío»

«soy el verso negro invertido por el vacío»

«yo no existo y escribo la taraverso»

scriu greu și nu sînt eu 

însumi 

maestrul meu care mă 

decapitează 

în azil sînt prea multe anunțuri 

în multe limbi 

că azilul e universal 

nietzsche arată schițele voinței de putere nimănui 

hölderlin recită în pădurea neagră versul negru al diotimei 

dante o vede pe divina beatrice pînă la sfîrșitul commediei 

rainer încă-i mai scrie elegii aceleia 

și nici eu nu mă simt 

mai bine și-ncep să cred 

că femeile scriu poezii 

ca reginele fără regat 

și ele sînt sfintele care otrăvesc otrava 

și poeziștii scriu versuri 

sub o formă de pasăre de piatră neagră 

și nu-i mai pasă nimănui 

că roza înflorește 

dintr-o cauză fără cauză 

din spatele vidului 

găurit de gaura care se cheamă 

gaură neagră

escribo duro y no soy yo 

mismo

mi maestro que 

me decapita

hay demasiados anuncios en el asilo 

en muchos idiomas 

porque el asilo es universal 

nietzsche muestra a nadie los bocetos de la voluntad de poder 

hölderlin recita en la selva negra los versos negros de diotima 

dante ve a la divina beatriz hasta el final de la comedia 

rainer todavía le escribe elegías a aquella

también yo no me siento 

más bien y empiezo a creer 

que las mujeres escriben poemas 

como reinas sin reino 

y ellas son las santas que envenenan el veneno 

y los poetas escriben versos 

en forma de pájaro de piedra negra 

y ya a nadie le importa 

que la rosa florezca

por una causa sin causa 

detrás del vacío 

perforado por el agujero que se llama 

agujero negro

cînd s-au schimbat mileniile 

nici nu existam 

eram frate cu cel din cușcă 

de aceea iubesc vidul 

pînă cînd 

rămîn singur în minte 

crimă e existența 

sărbătoarea e crimă 

și de aceea eu singur mă smintesc 

și mă urc pe cometă 

ca să cred că zbor 

și nu că exist

cuando se cambiaron los milenios 

ni siquiera existía

yo era hermano con el que estaba en la jaula 

por eso amo el vacío 

hasta cuando

me quedo solo en mi mente 

crimen es la existencia 

la celebración es un crimen 

y por eso yo solo me enloquezco 

y me subo al cometa 

para creer que estoy volando 

y no que existo

poeții în levitație 

învățau pe de rost 

chilioversul 

eu 

din crematoriu 

scriam un compendiu 

despre ceea ce credeam că văd 

ca să existe cumva 

și auzeam vocea ta 

„singură-n vid 

voi trece o dată pe lîngă mine” 

și știai că-n nebunia 

cu care îți eram dator 

voi ilumina sistemul solar 

în incendiu 

oh, Angela lumina mea 

tu ești mireasă 

în steaua ta 

cu taină mare 

eu încă mai aprind chiliocosmii 

crezînd că exist

los poetas en levitación 

aprendieron de memoria 

el quilioverso

yo 

del crematorio 

estaba escribiendo un compendio 

sobre lo que creía ver

para existir de alguna manera 

y escuchaba tu voz 

«sola en vacío 

pasaré una vez a mi lado»

y sabías que en la locura 

con que yo te debía 

iluminaré el sistema solar 

en el incendio 

oh, Ángela mi luz 

tu eres novia 

en tu estrella 

con gran secretismo 

sigo encendiendo los quiliocosmos 

creyendo que existo

Traducción: Carmen Bulzan


CONSTANTIN BARBU (n. 1954) es uno de los escritores más grandes de Europa, habiendo publicado más de 3000 libros siguiendo algunos proyectos excepcionales. Publicó La estrella del eón, una trilogía poética: I. El pilar del verso, II. Será quilioverso, III. El verso negro, con 243 volúmenes, siendo así el libro de poesía más grande jamás escrito. También ha publicado algunas colecciones de 100 volúmenes cada una, como: Yo encendí el fósforo que prenderá fuego a laniakea. Sus libros de poemas han sido traducidos al: español, inglés, italiano, francés, alemán, ruso, portugués, sueco, griego, húngaro, croata, albanés, árabe y mongol.

Ha editado Monumenta Romaniae Historica, un proyecto que hasta la fecha cuenta con más de 1000 volúmenes y manuscritos en facsímil en color, manuscritos que se encuentran en las bibliotecas más importantes del mundo en: Vaticano, París, Londres, Oxford, USA, España, Italia (Roma, Nápoles, Turín, Milán), Austria, Alemania (Berlín, Heidelberg, Dresde), Grecia (Monte Athos), Rusia (Moscú, San Petersburgo), Jerusalén, Islandia y Suecia. Comenzó a editar la Biblioteca de Eminescu, publicando la edición corregida de los manuscritos del gran poeta y los primeros 753 de 1243 de la famosa biblioteca. Publicó un libro especial de filosofía, titulado Sobrelibro sin por qué, con 2434 páginas en 10 volúmenes, del cual se tradujo al alemán el primer volumen «Superando mi tiempo». Es un libro complicado que intenta mostrar que el hombre aún no ha pensado.

Ha recibido 75 grandes premios y reconocimientos internacionales. Para recordar:

  • Recibe el Premio de Poesía de la Académie Européenne des Sciences, des Arts et Lettres, París, 2020.
  • Recibe la Medalla del Centro de Budistas Mongoles otorgada por el propio jefe del Centro de Budistas Mongoles y abad del Monasterio Gandantegchenling, Gabji Demberel Choijamts, 2022.
  • Recibe la Medalla de Oro Alejandro Magno (por poesía), en Salamina, Grecia, 2022.
  • Recibe el Diploma del The Honorary Degree of Doctor of Literature (Litt.D.) por parte de la World Academy of Arts and Culture (otorgado en el XXXXII Congreso Mundial de Poetas en Toma, Italia, el día 29 de septiembre de 2023), California, EE. UU.
  • Recibe el Premio Dante: sapientia, virtus et concordia humanitatis de la Accademia delle Arti e delle Scienze Filosofiche, 19 de octubre de 2024.
  • Recibe el Premio della Pleiade otorgado por la Accademia Internazionale Léopold Sédar Senghor, 2026.
  • Propuesto al Premio Nobel de Literatura por varias universidades famosas del mundo.

Constantin Barbu es miembro de varias academias famosas del mundo, entre las que podemos mencionar: L’Académie Européenne des Sciences, des Arts et des Lettres de París, Academia Scientiarum et Artium Europaea de Salzburgo, Academia Carioca de Letras de Brasil, Academia delle Arti e delle Scienze Filosofiche Seneca de Bari, L’Academia Léopold Sédar Senghor de Milán, la Academia Nacional de Ciencias de Kiev, la Academia Mongola de Cultura y Poesía de Ulán Bator, Academia Hispanoamericana de Buenas Letras din Madrid.

CONSTANTIN BARBU (n. 1954) este unul dintre cei mai mari scriitori ai Europei, publicând peste 3000 de cărți în cadrul unor proiecte excepționale. A publicat Steaua Eonului, o trilogie poetică: I. Stâlpul versului, II. Va fi Chiliovers, III. Versul negru, cuprinzând 243 de volume, fiind astfel cea mai amplă carte de poezie scrisă vreodată. De asemenea, a publicat mai multe colecții de câte 100 de volume fiecare, precum Eu am aprins chibritul care va da foc Laniakeei. Cărțile sale de poezie au fost traduse în limbile spaniolă, engleză, italiană, franceză, germană, rusă, portugheză, suedeză, greacă, maghiară, croată, albaneză, arabă și mongolă.

A editat Monumenta Romaniae Historica, proiect care, până în prezent, cuprinde peste 1000 de volume și manuscrise reproduse în facsimil color, ale căror originale se află în unele dintre cele mai importante biblioteci ale lumii: Vatican, Paris, Londra, Oxford, SUA, Spania, Italia (Roma, Napoli, Torino, Milano), Austria, Germania (Berlin, Heidelberg, Dresda), Grecia (Muntele Athos), Rusia (Moscova, Sankt Petersburg), Ierusalim, Islanda și Suedia. A început editarea Bibliotecii lui Eminescu, publicând ediția corectată a manuscriselor marelui poet și primele 753 de volume din cele 1243 ale celebrei biblioteci. A publicat o carte specială de filosofie, intitulată Supracarte fără de ce, însumând 2434 de pagini în 10 volume, al cărei prim volum, Depășindu-mi timpul, a fost tradus în limba germană. Este o carte complexă care încearcă să arate că omul încă nu a gândit.

A primit 75 de mari premii și distincții internaționale. Dintre acestea amintim:

  • A primit Premiul pentru Poezie al Académie Européenne des Sciences, des Arts et des Lettres, Paris, 2020.
  • A primit Medalia Centrului Budiștilor Mongoli, acordată de însuși conducătorul Centrului Budiștilor Mongoli și starețul Mănăstirii Gandantegchenling, Gabji Demberel Choijamts, în 2022.
  • A primit Medalia de Aur Alexandru cel Mare (pentru poezie), la Salamina, Grecia, în 2022.
  • A primit diploma The Honorary Degree of Doctor of Literature (Litt.D.) din partea World Academy of Arts and Culture, acordată în cadrul celui de-al XXXXII-lea Congres Mondial al Poeților, la Toma, Italia, la 29 septembrie 2023, California, SUA.
  • A primit Premiul Dante: Sapientia, Virtus et Concordia Humanitatis al Accademia delle Arti e delle Scienze Filosofiche, la 19 octombrie 2024.
  • A primit Premio della Pleiade, acordat de Accademia Internazionale Léopold Sédar Senghor, în 2026.
  • A fost propus la Premiul Nobel pentru Literatură de mai multe universități renumite din lume.

Constantin Barbu este membru al mai multor academii prestigioase din lume, printre care: L’Académie Européenne des Sciences, des Arts et des Lettres din Paris; Academia Scientiarum et Artium Europaea din Salzburg; Academia Carioca de Letras din Brazilia; Accademia delle Arti e delle Scienze Filosofiche Seneca din Bari; Academia Léopold Sédar Senghor din Milano; Academia Națională de Științe din Kiev; Academia Mongolă de Cultură și Poezie din Ulaanbaatar și Academia Hispanoamericana de Buenas Letras din Madrid.

Deja un comentario